Cântec al veșniciei
Lui Dumnezeu! ! ...


Veșnicii ai petrecut,
Duh de viață și lumină,
Până ai creat Ce-Ai vrut
Cer nalt în pace deplină,
Și-n lumină ne-ai născut
Pe pământul pregătit
În Eden, și-oriunde Scut,
Pe planeta cea de tină...
Tină pentru, început
În lumina ce-ai creat
Pe amestecul cu apă
Dar le-ai separat îndată! ! ...
Ai pus apă, sus de tot
Prea Mărite Savaot,
Și în maluri, mari de piatră
Ai strâns valuri mari de apă,
Mările se mișcă-n veac,
În val sărat, să fie leac...
Și o cale omului
Pe globul Pământului,
Neschimbând, direcția
Bărcilor de tipul Noe,
Tot pământul l-ânconjoară
Ajungând cu barca lui,
La locul, de-unde-a plecat
Sau se-abate cu-a sa voie,
După steaua cea polară,
Fie iarnă, fie vară
Ei din nou, au andocat.
Apele de sus, ca fierul
Puse-s să apere cerul,
Fiindcă-i apă, fără aer
Nu din norul, ca un caier
Fiindcă norul ca de vată,
E din vaporii de apă
Ridicați de pe, pământ
Din mări și-oceane ce nu scad,
Pe-un vertical interschimb
În văzduh pe pământ! !
Poate crede, c-a zburat,
Dar nu-i, lucru-adevărat,
Cu puterea inerției,
Sfera mare-a veșniciei,
Oricât se-nvârte, pământul
El ca și fazele lunii rotunde,
Ce-mpart timpul, în secunde

Trimițăndu-i echipajele umane,
Le-a oprit, Înalt Prea Sfântul
Unul chiar la decolare,
Prea Înaltul Iehova
Firea lutului știa
Când pe om îl modela,
Altfel că i-a poruncit
Să nu ia fructul oprit! ...
Nici măcar pentru-al gusta,
Fiindcă moartea îl pândea
Și cu duhul rătăcea,
Iah, pe-Adam îl alunga,
Heruvimi, în Eden pentru-a păzi
Puse, Slava Domnului,
Nu cumva, să-ncerce-a fi,
Om cu păcate-n veșnicii,
Ca să guste, nemurirea
S-aducă nenorocirea,
Mult l-a iubit, creatorul
De i-a interzis, sus, zborul
Și a dat pe al, Său Fiu
Ca prin, moartea Lui cumplită! ! ...
S-avem viața împlinită
VISUL PĂMÂNTEANULUI
E de veșnic, iar a fi...
Chemării Iordanului,
Ioan, va mărturisi, omului,
Spre-al rezidi,
Într-o zi, nu-n planul său
Ci-n ”Planul Lui Dumnezeu! ...
Fără a plăti vre-un ban,
Făr-a ticlui, vre-un plan,
Doar lăsându-l, pe Satan,
CE-L VREA-N FOCUL DE CATRAN! ...
Omul, mai intâi zidi
În câmpie-un turn, înalt
Să ajungă în tării,
Un duh, parcă blestemat
Și de moarte, încercat.
Tatăl limba, le-a schimbat
Și translator, nu le-a dat! ! ...
Acu-ncearcă, prin zburat...
Ca așa plin, de păcat,
(Omul necuminecat)
Să ajung-a-și împlini,
Visul veșnic, de-a trăi! !
Hrană lui, i-ai dat firească,
Ca la, curtea-mpărătească,
Doar pământul, să-ngrijească
Cu mari griji, pământul bun
Cum, L-ai făcut la-nceputuri,
Precum, vechii scribi, ne-o spun
Pe-atunci nu crea, rebuturi! ...
Adam, îl lucra cu grijă
Și cu mare ușurință,
Pân-a ascultat, pe Tatăl
Nu știa de suferință! ! ! ...
Dar făcut-am, mare rău
Ne-ascultând, de DUMNEZEU
Ci de cel mândru și rău! ...
Vrând a fi, ca Dumnezeu.
Strălucind, viclean, și-mpotrivitor,
Ca ”o coadă de topor”
Din mulțimea stelelor,
Ce-și trăiau, menirea lor! ! ...
Tu Cel zis ”Bătrân de Zile”
Lumină și energie,
Stăpân Drept, în veșnicie
Ne-ai iubit ”cu Gelozie~_!"&~
Ne-amintim, vorbeai cu noi
Și n-ainte de ”cădere„
Și când, plângeam prin pustie,
Cu mâhnire și durere,
Oscilam, Părinte-a toate,
Dar nu ne-ai lăsat la moarte,
Ci Tu, ne-asigurai hrana
Lăsând să se-aștearnă, mana! ! ! ...
Ne-am săturat, nu-ți mulțumeam,
Și tare te provocam,
Ne-ntrebam de poți să dai
Carne-atiunci când ne hrăneai? ? ...
Deaceea te mâniam,
De parcă nu ne trăgeam,
Din al Tău, prieten, Avraam! !
Tu ne-ai, scos din orice greu,
Prin, Moise, proorocul Tău
Pentru lumea, cea căzută
Și-astfel Doamne, pentru mine,
Fiul Ți-ai trimis, în lume
Să-l tratăm ca pe o brută
Și zic, eu, cu mult mai rău
Pe el DOMN din DUMNEZEU
Căruia i-am fost călău! ! ...
Chinuit și ne-nțeles,
L-înjoseam, cumplit de des
N-ascultam vre-o prorocie,
Venit-a să ne mângâie,
Sufletele să renască
Duse-n ”Patria cerească! ! ... ”
Ajunsesem farisei,
Cărturarii cei mai răi
Precum Diavolul, din ei
Vrând măriri, de dumnezei...
De la liberi, sau plebei,
De, judecător meschin,
Chiar a Judelui Divin! ! ! ... ,
Te-am supus la mare chin,
Doamne ce-am putut ajunge
Să Te osândim la Cruce! ! ? ...
După învierea Sa, și drumul
Spre Iehova,
Duhul Sfânt ni-l trimetea
Să ne-nvețe a-nțelege,
C-ai împlinit, întreaga lege
Să ne amintim de Tine,
Și-a tale vorbe, Stăpâne
Să-ți urmăm, Ție, Cristos
Și-ntregului Tău folos,
Duhul Sfânt, făcu minunea,
C-a dat minții-nțelepciunea! ! ...
Aliluia, Amin! ...
Blându Ioan
An 2025.